miercuri, 22 februarie 2012

Discursul regelui este discursul nostru!

Voi profita de putinul timp pe care il am(timp liber)fiindca dupa cum a-ti observat nu prea mai scriu pe blog,si nu pentru ca nu as vrea,dar am fost si inca sunt extrem de ocupata ,cu invatatul desigur-particip la o olimpiada.As vrea sa vorbesc despre un film de care cu siguranta a-ti auzit-Discursul regelui.(ma uit la o gramada de filme britanice,pentru ca vreau sa studiez acolo si vreau sa prind accentul cat mai bine,si limba desigur).O sa va prezint pe scurt rezumatul,desi nu despre asa vreau sa vorbim.Este vorba,despre tatal actualei regine a Angliei,care are dificultati de vorbire,sa balbaie si nu poate articula cuvintele.Apeleaza la un logoped mai ciudat de fel si intre cei doi se leaga o prietenie stransa(mai mult sau mai putin).Pana la finalul filmului cand acesta trebuie sa sustina primul sau discurs pe timp de razboi vorbeste mult mai bine.Acesta este un caz real,iar cei doi au ramas prieteni pe tot parcurul vietii lor.Logopedul a fost prezent la fiecare discurs al regelui.
   Dar sa trecem la lucrurile importante.De ce am ales acest film?Pentru a va demonstra si pentru a-mi demonstra mie,ca ambitia te ajuta in toate.Fie ca esti rege sau un om de rand ai temerile tale?Pe acest om in afara de ambitie ,l-a ajutat sa-si rezolve probleme omul potrivit.Pentru ca uneori omul potrivit e tot ce ai nevoie.Se spune ca in viata nu conteaza ce ai,ci pe cine ai.Bertie,(cum il numea logopedul)se balabaia mult mai grav in fata familiei,decat in fata acestui om de rand.Probabil ca va-ti dat si voi seama ca aceasi teama,aceasi frica,are dimensiuni  diferite in fata personalor diferite.Este mult mai usor sa vorbesti cu un om,care nu-ti va spune 'ti-am spus eu' decat cu unul care profita de fiecare ocazie s-o faca.
    Ce sa-r fi ales de regele George al VI-lea daca nu si-ar fi rezolvat problema cu balbaitul?Praful.Asa ca nu va mai concentrati pe lucrurile care vi se par mari,uriase fiindca daca va uitati mai atent nu sunt deloc importante.Ganditi-va,omul acesta putea creea un guvern,putea declara razboi,putea declara pace,putea sa faca ce vrea,dar nu putea vorbi

joi, 16 februarie 2012

Rutina te condamna

Oricat de departe as ajunge,oricat de multe eforturi as face,nu sunt multumita indeajuns pentru a putea spune ca ma opresc,ca am dobandit ceea ce am vrut.Pentru ca este prezenta in mine tot timpul o voce care-mi sopteste ca dincolo de aceasta ceata care se numeste'destinatia finala' se afla un orizont total diferit si care inca miroase a nou.Si imi doresc ca trec de aceasta ceata,si chiar o fac dar ma satur si vreau sa merg si mai departe.Si mi-e frica de faptul ca intr-o zi voi ajunge intr-un punct mort,si mi-e frica de aceste puncte moarte.Imi place sa visez,imi realizez visele,dar nu ma pot bucura de ele.Totul se schimba,sau eu sunt cea care se afla intr-o continua schimbare?Lucrurile sunt dificile,sau eu le fac sa fie asa?Uneori am senzatia ca greutatile prin care trec sunt niste probleme de matematica cu numere uriase dar care se inmultesc cu 0 la sfarsit.De fiecare data cand ma uit in oglinda,ma gandesc ce am sa vad peste 20 de zile.Nu vreau sa imbatranesc.De fiecare data cand ies din casa mi-e frica sa nu vad ceva ce m-ar putea distruge psihic,de fiecare data cand ma culc,am in minte acelasi gand:ziua de maine o sa fie la fel,si cea de poimaine.Nu-mi place sa ma uit in calendar,si sa realizez ca a mai trecut o zi in care n-am realizat nimic.Erau vremuri in care fiecare zi era altfel,fericita,trista,seaca,sau plina de evenimente,acum  tot ce se intampla este legat  de calendarul acela de pe perete,din telefon sau din inima mea.Este legat cu lanturile rutinei.Mi-e frica de multe lucruri,dar cel mai mult imi este frica sa nu pierd.Mai ales ca sunt intr-o lupta in care nici macar nu stiu daca vreau sa castig.

joi, 9 februarie 2012

UK is not just a dream

De ce nu ne putem trai visele>Sau mai bine zis,de ce nu le putem realiza?Ei bine,pentru ca ni se parea prea greu,prea imposibil.Eu vreau sa studiez in Anglia,si mai apoi sa-mi fac o viata acolo(Londra), si unii imi spun,ce unii mai toata lumea ca este imposobil,prea greu ,prea scump.Insa daca banii sunt o problema,atunci pot spune ca nici macar nu exista o problema reala,pentru ca exista o multime de  moduri de a obtine bani,munca in campus,intr-un fast food sau local si asa mai departe.Aceasta este o postare mai speciala deoarece chiar vreau sa va impartasesc si voua celor care vreti sa aplicati la o facultate respectabila.Bineinteles si in Romania sunt cateva,dar eu ma adresez celor care vor sa studieze in Marea Britanie,m-am informat  de la o gramada de oameni din diferite parti ale Regatului Unit,si multi dintre ei mi-au spus ca University of Manchester e foarte buna dar si Leeds.Inscrierile se fac prin UCAS iar conditiile(entry requirement)nu sunt chiar atat de groaznice pentru studentii din strainatate.Limba engleza este baza,bacalaureatul+un eseu in care scrii de ce vrei sa aplici la universitatea respectiva.Eu vreau sa studiez jurnalismul,si iar incepem...nu e bine platit,nu e destul de interesant.Pentru mine e.Si in plus daca ne intoarcem la problema banilor,guvernul britanic acorda studentilor bani lunar,pe care insa va trebui sa le dai inapoi,treptat.
PS:pe internet gasiti teste gen TOEFL(care sunt desigur obligatorii,pentru studentii din Romania sau din alte tari)

joi, 26 ianuarie 2012

De-ar fi sa beau un pahar de sampanie

...M-as gandi la unele persoane care au schimbat lumea.M-as gandi la Marilyn Monroe,care cu buzele ei senzuale,cu vocea ei de papusica a reusit sa-l cucereasca pana si pe presedintele SUA.M-ag gandi la Paulo Coelho care a influentat gandirile a mii de oameni de pe planeta cu cartea Alchimistul.M-as gandi la printesa Diana,ai carei bunatate si generozitate i-au adus titlul de Printesa a inimilor.M-as gandi la Shakespeare,la vocabularul si la dragostea care o gasim in fiecare cuvant din Romeo si Julieta,m-as gandi la regina Elisabeta a II,care cu inteligenta sa si curajul de femeie a reusit sa dobandeasca respectul Angliei,m-as gandi la Thomas Andrews care s-a inecat odata cu Titanicul si nu a fugit ca un las in prima barca de salvare.M-as gandi la Margareth Mitchell care cu Pe aripile vantului a schimbat total inocenta si bunatatea personajelor principale feminine,m-as gandi la Marchizul de Sade,care cu romanele sale perverse si  total nepotrivite,a fost mai citit si mai iubit ca oricare scriitor acelor vremuri,cartile sale au ajuns sa fie mai populare ca biblia.Daca ar fi sa beau un pahar de sampanie as ridica paharul in cinstea lor.

miercuri, 25 ianuarie 2012

Let's talk about love

Ma gandesc chiar in acest moment:de ce?Ce se intampla?Parca totul ar insemna ceva si in acelasi timp incerc sa cred ca totul e normal,banal.Pana acum cand  se intampla ceva,vroiam sa cred din rasputeri,ca este un semn,un miracol.Acum cand sunt sigura ca este ,de ce ma incapatanez sa cred ca e o banalitate?Poate ca sunt lucruri pe care nu trebuie sa le intelegem,ci doar sa le acceptam,cum ar fi dragostea,ura,gelozia,frica.Nu exista nici un motiv pentru care noi ne indragostim,si este un singur lucru pe care-l putem face :sa acceptam aceasta dragoste,.Dragostea este aidoma cancerului:Nu stim cand ne-am imbolnavit,nu stim de ce,si indiferent de tratament,ea nu dispare.Sunt,ce-i drept cativa oameni care s-au vindecat de cancer,dar numai acei,si repet foarte putini,care au descoperit ca au aceasta boala,in stadiul 1.Nu te doare nimic,nu simti nimic,pana cand intr-o zi simti tot ce s-a adunat in tine,in corpul tau in 7 luni.Majoritatea oamenilor dupa, ce accepta ca au aceasta boala,si ca o sa moara,incep sa vada lucrurile din jurul lor diferit.Isi schimba atitudinea fata de unii oameni,se inchid in sine,isi platesc datoriile si asteapta sa se sfarseasca totul.Fiindca,nu stim cand incepe dragostea,dar stim cand se sfarseste.Si da,dragostea are un sfarsit ca toate celalalte.Tot ce putem face insa este sa ne straduim ca acesta sa fie un sfarsit placut.Mai si suferim uneori,si acesta este adeseori sfarsitul dragostei:ni se pare ca suntem neindreptatiti,ca am iubit mai tare ,decat am fost iubiti,am daruit mai mult,decat am primit.Si aceasta va spun din experienta mea,este o senzatie ingrozitoare.Sufeream atat de tare,nu mai mancam,nu mai zambeam,nu dadeam importanta la nimic,tot ce am simtit a fost durere,multa,ingrozitoare,sfasietoare durere.Dar sunt unii oameni,care atunci cand accept ca au cancer,vor sa-si traiasca viata cat de intens posibil.Asa trebuie sa fim si noi.Cand ne indragostim sa nu cautam motive pentru aceasta dragoste,trebuie s-o acceptam,fiindca ne putem impotrivi,putem refuza,dar numai din cauza aceasta ea nu va disparea.Va  pleca numai atunci cand ea va considera ca rolul sau s-a incheiat.Si noi nu vom simtii nimic.Nu simtim cand ne-am imbolnavit de cancer,dar in 7 luni totul se aduna si dupa aceea izbucneste,dureaza,cat dureaza,ne schimba vietile,si apoi pleaca,dar nu mai are energie sa-si faca plecarea simtita.

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

love hurts...its that so bad?????

Se spune ca dragostea adevarata nu poate fi cumparata si vanduta.Si totusi comitem greseli in iubire pentru care din pacate uneori platim un pret scump.Deci mai indirect tot o cumparam.Nu cu bani.Dar o cumparam de la viata,de la Dumnezeu,de la natura si platim cu gandurile noastre ,cu ideile noastre despre viata cu lacrimi si zambete.Se spune ca sarutul,sexul ,flirtul si scrisorile siropoase dau un sens  iubirii.Nu este asa.Dragostea da sens acestor lucruri.Cand suferim din dragoste,cand facem o greseala ne intrebam cine naiba a spus ca cele mai bune lucruri oferite de viata sunt gratuite.Platim poentru greselile noastre si pretul ni se pare tot timpul  prea mare.Consideram dragostea cel mai frumos,cel mai pur si cel mai intens lucru care se poate intampla in viata unui om.Si totusi cand comitem o greseala,incepem sa ne plangem ca pretul platit a fost prea mare.Dar nu am spus pana atunci ca dragostea merita totul?Cert este ca pentru tot se plateste in viata.Dar,nimanui nu-i para rau cand cumpara o periuta de dinti si bineinteles da bani pentru ea.Deci brusc dragostea este inferioara unei amarate periute de dinti.Am mai auzit ca verbul a iubi' este sinonim cu 'a manca'.cica 'ne hranim cu dragostea'.Asta este o prostie.Asta nu este dragoste ,eventual un moft,un capriciu.Dar sa va explic ce vreau sa spun.Suntem flamanzi .Mirosul mancarii ne face sa fim si mai flamanzi.Ne punem in farfurie tot ce se poate pune si cat de mult se poate pune.Si mancam cu pofta.Mancam si mancam si parca nu ne putem opri.Dar dupa un timp,suntem satui si spunem ca nu mai putem manca restul si lasam totul in farfurie.Dupa noi mananca bunica sau mama sau in cel mai rau caz gainile sau pisica sau cainele.Noi deja ne-am saturat.Problema este ca la fel este si in asa numita 'dragoste'.Vedem pe cineva la club si il vrem pentru ca ne-a vrajit.Dupa ce-l 'mancam 'cat sa ne sature spunem 'nu mai pot'Situatia ma depaseste!Si lasam in 'farfurie mancarea neterminata'.Din pacat insa acest fel de mancare numit 'dragostea'va ramane in farfurie pana va putrezi.Fiindca,nimeni n-o va mai manca vreodata.Va deveni toxica,otravita,putreda.Nici cainele si nici pisica nu vor manca din farfuria aceea..Asta dragii mei este orice nmai dragoste nu.Cand iubesti nu dai vina pe celalalt pentru ca tu suferi din iubire,iubirea adevarata nu cunoaste gelozia,invidia,rautatea.Nu-ti pierde timpul cautand zane si cai zburatori in ochii lui.Fiindca iti garantez eu ca asa ceva nu vei gasi.Vei vedea numai culoarea ochilor,nimic mai mult.Nimeni nu poate intelege si inlantuii dragostea.Si cel care a facut-o nu a iubit niciodata cu adevarat.Nu credeti in povestirile prietenilor vostri care au cunoscut dragstea,care au incatusat-o.Nu fiti naivi.Cand cineva pleaca in desert nu se intoarce cu plasa de pescuit plina cu pesti.

vineri, 20 ianuarie 2012

USA love

I know,there’s no way I could fly To Tennesse
This American state was ur biggest fantasy
I wish I could be there,but im just not
I know u love me,but something is not right.

Im here starring at New York city
It looks so big from Statue of liberty
Do you remember,last year we stood here togheter
Happy ever after,but not forever.

‘Hello honey,im here in US,I hope u understand
Im in L.A.,having dinner with Rhett,Tom and Sam.
OK,I have to go,but baby I love you
I know u are upset,but u love me too.’

Just a second baby,how foul u think I am
You are liying to me,but im doing the same
You are in Paris honey,that mean ur in France
You can tell me the truth,cuz I know ur not with friends.

How do I Know that,I have to prove it right
all night long I was playing poker with Sam.
Early in the morning.Bruno was leaving my bed.
And right now my baby im cuddling with Rhett