Let's talk about love

Ma gandesc chiar in acest moment:de ce?Ce se intampla?Parca totul ar insemna ceva si in acelasi timp incerc sa cred ca totul e normal,banal.Pana acum cand  se intampla ceva,vroiam sa cred din rasputeri,ca este un semn,un miracol.Acum cand sunt sigura ca este ,de ce ma incapatanez sa cred ca e o banalitate?Poate ca sunt lucruri pe care nu trebuie sa le intelegem,ci doar sa le acceptam,cum ar fi dragostea,ura,gelozia,frica.Nu exista nici un motiv pentru care noi ne indragostim,si este un singur lucru pe care-l putem face :sa acceptam aceasta dragoste,.Dragostea este aidoma cancerului:Nu stim cand ne-am imbolnavit,nu stim de ce,si indiferent de tratament,ea nu dispare.Sunt,ce-i drept cativa oameni care s-au vindecat de cancer,dar numai acei,si repet foarte putini,care au descoperit ca au aceasta boala,in stadiul 1.Nu te doare nimic,nu simti nimic,pana cand intr-o zi simti tot ce s-a adunat in tine,in corpul tau in 7 luni.Majoritatea oamenilor dupa, ce accepta ca au aceasta boala,si ca o sa moara,incep sa vada lucrurile din jurul lor diferit.Isi schimba atitudinea fata de unii oameni,se inchid in sine,isi platesc datoriile si asteapta sa se sfarseasca totul.Fiindca,nu stim cand incepe dragostea,dar stim cand se sfarseste.Si da,dragostea are un sfarsit ca toate celalalte.Tot ce putem face insa este sa ne straduim ca acesta sa fie un sfarsit placut.Mai si suferim uneori,si acesta este adeseori sfarsitul dragostei:ni se pare ca suntem neindreptatiti,ca am iubit mai tare ,decat am fost iubiti,am daruit mai mult,decat am primit.Si aceasta va spun din experienta mea,este o senzatie ingrozitoare.Sufeream atat de tare,nu mai mancam,nu mai zambeam,nu dadeam importanta la nimic,tot ce am simtit a fost durere,multa,ingrozitoare,sfasietoare durere.Dar sunt unii oameni,care atunci cand accept ca au cancer,vor sa-si traiasca viata cat de intens posibil.Asa trebuie sa fim si noi.Cand ne indragostim sa nu cautam motive pentru aceasta dragoste,trebuie s-o acceptam,fiindca ne putem impotrivi,putem refuza,dar numai din cauza aceasta ea nu va disparea.Va  pleca numai atunci cand ea va considera ca rolul sau s-a incheiat.Si noi nu vom simtii nimic.Nu simtim cand ne-am imbolnavit de cancer,dar in 7 luni totul se aduna si dupa aceea izbucneste,dureaza,cat dureaza,ne schimba vietile,si apoi pleaca,dar nu mai are energie sa-si faca plecarea simtita.