Cand frunzele sunt asemenea soarelui la asfintit

  Ma plimb prin parcul care acum 1 luna era plin de rasete si de fum de tigara.Ei acum nu se mai aud rasete,iar singurul fum care se vede  este acela care iese din hornul unei case.Singurul sunet care se aude este fosnetul frunzelor care au acoperit goliciunea pamantului dupa atata timp.Ma asez pe o banca si fredonez o melodie in timp ce toamna se joaca cu parul meu.E atat de liniste peste tot.E prea liniste.Dar iubesc toamna.Iubesc tot ce inseamna ea:frunze uscate,o gramada de carti noi,vantul bland pe fata mea.Oare copacii o iubesc?Oare cand ea soseste ei pierd ceva in afara de frunze?Stau pe banca incercand sa caut raspunsul la aceasta intrebare si te astept sa vii.Toamna nu este singura care s-a jucat cu parul meu vreodata iar degetele vantului nu sunt singurele pe care le-am simtit pe obrazul meu.Anul acesta are nevoie de toamna,iar eu am nevoie de tine,copacii si-au pierdut frunzele,dar refuz sa cred ca eu te-am pierdut pe tine.Deschid un pachet de tigari,apoi inca unul si inca unul.Cand ajung la ultima tigara al ultimului pachet realizez ca frunzele m-au acoperit complet.Este o senzatie placuta.Tigara in mana si semnificatia tomanei imbratisandu-ti fiecare centimetru al corpului.Este perfect,dar eu vreau sa simt si alta imbratisare in afara de cea a frunzelor.Vreau imbratisarea ta.

Trezirea dintr-un vis American de 220 etajE

 

         Ziua de 9 septembrie 2001 a  ramas pentru mii de  americani  ziua in care si-au pierdut copii parintii,prietenii  sau fratii,dar si pentru restul lumii a ramas ziua in care America si-a pierdut din stralucire pentru totdeauna.Trade Center s-a prabusit pur si si simplu in fata a sute de oameni ingroziti.S-a prabusit cu tot ce detinea birouri calculatoare si mai ales cu oameni.Nu zeci de oameni nu sute ci mii.World trade center cunoscut mai bine ca turnurile gemene  era o fortareata  construita din materiale de constructie cu o forta  de proportii uriase.Un punct forte al New Yorkului si totsui s-a imprastiat pe broadway ca o casa din carti de joc.Nimeni nu o sa uite vreodata ziua aceea dar nici oamenii care s-au sacrificat pentru angajatii de la trade center si si-au pierdut viata acolo.Nu pentru a face un rau sau un bine ci pentru ca asa  trebuia sa fie.In fond nimic in ziua aceea nu s-a impartit in rau si bine nici in corect si incorect totul era inpartit in viata si moarte.Fierul cu o forta neimaginabila de la trade center s-a transformat intr-o neimaginabila gramada de paie.Pompierii ,polististii care si-au pierdut viata incercand sa o salveze pe a altora..da ei sunt eroii nu Bush nu Clinton ci ei, ei sunt adevaratii eroi.Unii se intreaba de ce sotii lor ,fii lor tati lor, au murit si nu cei care conduceau USA, cei cu bani si putere care se cred zei.Insa acei oameni sunt  doborati de durere si le scapa un lucru:  tatii, fratii, sotii lor sunt eroii cum am mai zis ceilalti sunt dor niste lasi.Au murit in acele atacuri pentru ca asi aparau semenii care formau tara in care ei toti s-au nascut, tara lor pentru care au trait  pentru care au sperat pentru care au luptat si au murit.Ei sunt eroii ceilalti sunt niste lasi.Ei au murit ceilalti au ramas in viata.Pare atat de incorect ...dar un las moare de o mie de ori, un erou doar o data.

Sa inveti ce inseamna fericirea e mai greu decat sa inveti ce inseamna sinus si cosinus

Am stat zilele acestea si m-am gandit la tot.Prin tot vreau sa spun la nimic.M-am uitat la tavan la culoare lui portocalie,la fel cum am facut si in urma cu 11 luni si 4 zile.In ziua acea a fost prima si ultima data cand mi-am auzit respiratia.Acea zi a fost perfecta si a adus dupa ea si alte zile perfecte.Pline de zambet,de lacrimi,dar totusi perfecte.Uneori vreau sa schimb ceva,dar vreau in acelasi timp sa ramana totul la fel.In acea zi a inceput totul.Insa ma intreb ce este atat de diferit in ziua aceasta.Ma uit la acelasi tavan stau in aceasi incapere ca atunci,dar totusi e ceva diferit.Sunt o persoana careia ii este teama de fericire.Fiindca cu cat sunt mai aproape de ea cu atat imi este mai frica ca o voi pierde in cele din urma.O persoana mi-a schimbat total viata in ziua acea,iar eu ii voi fi mereu recunoscatoare pentru asta.Si din nou mi-e teama.Mi-e teama sa n-o pierd.Insa  am primit dovada ca o persoana se poate schimba,poate pleca,dar detine niste lucruri care nu se vor schimba niciodata.Sentimentele sale pentru tine.Am invatat ca daca cineva nu te iubeste asa cum ai vrea tu nu inseamna ca nu te iubeste(Octavian Paler).Eu nu vreau sa fiu nici 'honey' nici'papuso' nici 'gurita' vreau sa fiu sisi.Nu vreau sa fiu adorata nici divinizata nici laudata,vreau doar sa fiu iubita.Nu asa cum am nevoie nu asa cum vreau ci asa cum va fi,sau poate ca deja este.Fiindca nu conteaza de cate ori te indragostesti,faza este ca niciodata nu o faci de 2 ori in acelasi mod.Sunt o persoana emotiva,sensibila,dar stiu sa fiu si puternica cand trebuie si mai ales stiu care este regula de baza in viata unei femei:sa-si aleaga culoarea potrivita de ruj.

Cuvinte de portelan

Nu e nevoie sa stiu daca ochii  tai sunt verzi sau caprui

Conteaza doar ca stiu ca sunt cei frumosi din lume.

Chiar daca nu am sa-i mai vad niciodata

Fiecare inceput vorbeste despre un sfarsit din trecut

Fiecare poveste incepe cu a fost odata

Povesti sunt multe si frumoase

Vantul le poarta peste hotare de o vesnicie

Povestile sunt o gramada si pe  aceasta ti-o daruiesc tie

Cand ei toti striga:

Fata  asta e a mea,  fata asta numi va fi luata niciodata

Tu doar te-ai uitat la ea si ti-ai zis in soapta:fata asta-i minunata

E o poveste...am scris-o in timp ce ploaia uda hartia

O ploaie care in povestea mea isi admira reflectia

Atunci cand o vei citii sa nu-ti fie dor,gandeste-te:

Tristetea e fericirea care joaca un rol

Nu incerca niciodata sa fi actor crede-ma e mai placut cand esti regizor

Am facut o greseala nu o repeta:nu face promisiuni pe care sti ca nu  le  vei respecta

Povestile au mereu un final fericit

Citeste povestea mea

A stralucit soarele peste ea,a cunoscut ploaia si zapada

Cu speranta ca tu o vei tine in mana a supravietuit

Citeste-o,nu trebuie sa intelegi doar citeste...

Orice s-ar intampla oriunde te-ai afla

Citeste-o,nu ai nevoie de hartie doar citeste-o

Se afla in inima ta

Citeste-o repet-o pana o vei sti pe de rost

Lasa ploaia sa se odihneasca pe cerneala

Citeste-o pentru ca atunci  ploaia isi va muta reflectia

din povestea mea in ochii tai ,care reprezinta un  simbol al timpului

in ochii tai ploaia va lua forma lacrimii,

fiidca nu inima,ci tu esti  simbolul iubirii

unei iubiri care e datoare timpului

lacrima va stralucii in umbra paradisului

aidoma unui diamant pierdut in adancurile oceanului.

Sfarsit...

Deci daca cineva te va intreba,poti spune ca povestea aceasta

Este a ta.          

By me

Ceva-ceva tot o iesi

•   Buna,azi m-am hotarat sa sciu despre lucruri pe care le iubesc,ador,imi plac,imi sunt indiferente sau le urasc complet.Deci ceva ce imi place:Pizza
•                      ceva ce ma motiveaza:Alchimistul
•                      ceva fara care nu pot trai:Telefonul
•                      ceva ce imi e indifierent:culoarea bej
•                      ceva ce imi displace:USA
•                      ceva ce ma amuza:pisicutele mele micute(am 5)
•                      ceva ce ador:accentul britanicilor
•                      ceva ce iubesc:perna mea dimineata
•                      ceva ce ma intristeaza:gandirea pesimista
•                      ceva la care visez:Londra
•                      ceva dupa care sunt innebunita:El(nu zic cine):x
•                      ceva ce ma reprezinta:eleganta si culoarea rosie
•                      ceva ce urasc:sa fiu contrazisa

Deci...aveti ceva in comun cu mine?
                 

Eu...pe aripile vantului

          Am citit o gramada de carti.In afara de 'Alchimistul' cel mai tare mi-a placut 'Pe aripile vantului'.Este o carte in care eu ma regasesc.Personajul principal,Scarlett O'hara imi seamana foarte bine.O fire egoista,capricioasa,dar totusi buna.O luptatoare.Dar care,ca si mine(nu demult) lupta pentru ceva de care nu avea nevoie,pentru ceva ce nu vroia defapt si ajungea sa dea cu piciorul norocului.Dupa ce am citit aceasta carte imi era teama ca o sa aud si eu acea replica dureroasa pe care Scarlett a primit-o de la barbatul pe care il iubea,dar si-a dat seama prea tarziu de asta.Rhett o  adora pe Scarlett,dar ea nu stia sa aprecieze acest lucru.Abia la finalul romanului, ea si-a dat seama ca il iubeste si l-a rugat sa nu plece,sa nu o paraseasca.Printre lacrimi a incercat pentru ultima data sa-l induioseze cu speranta ca o va lua in brate cum facea el de obicei.L-a intrebat ce o sa se faca fara el,.iar el i-a raspuns cu o replica,care a devenit celebra:'Draga mea,nu dau doi bani.'Scarlett s-a prabusit pe podea,mai exact pe scari si s-a hotarat ca il va lua pe Rhett inapoi cu orice pret.'Pana la urma si maine e o zi',a spus ea.O admir pe Scarlett foarte mult,dar in acelasi timp sunt fericita ca mi-am dat seama ca duc o lupta gresita din care n-am cum sa ies invingatoare fiindca lupta pe care o credeaam a mea,nu era lupta mea.Era al altcuiva.Poate ca nu voi sti niciodata a cui.

O astfel de fata

Deci,cred ca fiecare fata\femeie vrea sa fie cunoscuta pentru ceva ce obisnuieste ea sa faca altfel decat ceilalti.Vrea sa o recunoasca oamenii si dupa altceva nu numai dupa nume.Vrea sa fie cunoscuta drept'cea care.....'.Eu de exemplu sunt "fata care":

                                                    -Isi tine tot timpul telefonul inchis;
                                                    -spune ceva iar peste doua minute(max)nu mai e de acord cu cea spus
                                                    -cand ceilalti se aseaza pe banca,ea ramane in picoare,
                                                    -alege pantofi in loc de tenisi
                                                   -prefera Titanic in loc de Twilight
                                                     -are calitati de psiholog,dar nu are rabdare cu oamenii                                                                                   -vorbeste mereu,mereu si mereu                                                                                                                      e tare egoista                                                                                                                                              -se imprieteneste repede                                                                                                                                 -prefere eleganta in loc de funky style                                                                                                             cand mai raman  cateva picaturi de suc in pahar zice'nu mai pot',
                                                    cand obtine ce vrea se plictiseste repede si vrea altceva;

Voi fetelor dupa ce sunteti cunoscute?                                                                                   
 

Pe aripile unui fluture muribund...

       Vor trece zile,luni,ani si poate o viata  pana vom respira din nou acelasi aer.Frunzele din copacii vor inverzi,ingalbenii  si vor cadea fara suflare pe pamant.Vor trece primaveri, veri si iarasi va fi toamna.Voi scapa, rupe si reface hartia pe care scriu o poveste  fara capat.O voi uda cu lacrimi,o voi usca cu zambete si reimprospati cu zapada.Voi cunoaste barbati,femei iar eu voi fi cunoscuta de ei dar nu cum eram de tine.Voi fugi si voi cadea in balta creata de furtuna de vara doar pentru a ma ridica si a aluneca mai tarziu in zapada.Ma voi plimba pe strada cu un cosulet in mana pentru a  aduna ramasitele  culorilor inimii.Voi astepta sa ma iei de mana

Si s-o incalzesti cu zapada.Voi uita si imi voi reaminti pana voi uita de tot.Voi uita de tot si imi voi aminti din nou.Voi aduna ghiocei care se vor transforma in trandafiri iar apoi in frunzele de toamna.voi plange cu lacrimi amare doar pentru a vedea cine o sa le stearga.Voi rupe timpul din radacini pentru a-l ingopa in zambet.Voi alerga fara rost doar pentru a ma intreba cineva de ce alerg.Voi raspunde la intreabari doar pentru a-mi castiga dreptul de a intreba.M voi scufunda in ganduri cu speranta ca ma voi ineca si voi incepe o viata noua toamna..Voi vorbi si voi vorbi doar pentru a nu fi nevoita sa tac.Te voi astepta stiind ca nu vei veni in asta toamna si nici peste cealalta si nici in urmatoarea.Te voi astepta in anotimpul meu,te voi astepta in anotimpul trandafirilor scaldati in sange.Trandafirii se vor ofili, sangele se va usca si tu tot nu vei veni.Timpul plange asupra vietii, eu ma impung cu spinii trandafirilor,iar sangele me se scurge.Lacrimile imi danseaza pe obraji acompaniate de primul fior al mortii.Imi curg pe obraji pe aripile unui fluture.Iar eu tot nu ma ma opresc din plans pentru ca  vad ca sangele si lacrimile mele nu se scurg pe aripile oricarui fluture,ci se scurg pe aripile unui fluture muribund.Cea ce indica ca inca o toamna s-a sfarsit,iar alta s-ar putea sa nu mai vina,atat pentru mine cat si pentru fluture. 

By me

POVESTEA CREIONULUI-Paulo Coelho

Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace
cu lumea.
Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii. Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna
conform dorintei Lui.
A doua calitate: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce
este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul
tau.
Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii
constient de fiecare fapta a ta.